The End....

"This is the way u left me , i'm not pretending , no hope, no love, no glory , no Happy ending…"
Sa fie asta inca o poveste de dragoste care se termina prost ? Sau in care eroii principali trebuie sa sufere mult pana sa gaseasca fericirea ? Dar fericirea sta oare in a fi impreuna intr-un final sau si-o vor gasii in alte persoane ?
Adevarul este ca nu stiu cum se termina , nici macar nu stiu daca as vrea sa aflu …Mi-ar placea sa se termine …, sa ii creez eu un final cum o fac in povestile mele dar nu pot .Stiu doar cum incepe si cum se deruleaza .
Ar fi trebuit sa fie o poveste de dragoste frumoasa , dar in ziua de azi nu cred ca mai exista povesti de dragoste , mai ales frumoase , poate si deaia nu a fost ,pentru ca nu am crezut in ea…
A inceput mmmm… putin haios , intr-o seara de iarna . el era tipul misterios , vocea sexi de la telefon , amicul prietenei mele , necunoscutul in casa caruia avea sa merg pentru ca ma rugase prietena mea , ( nu aveam nici un chef si nici o tragere de inima , dar imi promisese ceva "bun" si nu ma refer la nimic sexual sau dulce ) asa ca am mers .
Eu…eu eram tipa in rosu . Pardon tipa curajoasa in rosu , pentru ca " Iti trebuie mult curaj ca sa porti rosu ! Dar iti sta bine! " Asa mi-a spus … Da si sunt curajoasa , dar nu cand vine vorba de iubire , atunci fug de parca ar fii cel mai oribil lucru care ar putea sa mi se intample si sa imi distruga viata pentru totdeauna …asa am facut mereu.
Revenind … Eu eram cu cineva , el era singur . Eu nu iubeam persoana cu care eram, deci eram in siguranta in relatia mea cu persoana respectiva ( siguranta emotionala ) . Mi-a placut necunoscutul de cand i-am auzit vocea la telefon , cand i-am vazut chipul , cand mi-a zambit putin parsiv am stiut ca trebuie sa stau departe , si asta am si incercat sa fac …numai ca cred ca atunci cand el m-a vazut a stiut ca trebuie sa ma aiba sau ceva pentru ca nu se mai dezlipea de mine iar eu nu stiam si nu il puteam respinge …
In fine…'mi-am uitat " ceva la el asa ca a venit personal sa imi innapoieze "bunul" . Asa a inceput totul ! Apoi fara sa stiu aproape ca ma mutasem la el , eram in stare sa renunt la tot , familie , prieteni , nu conta …daca eram cu el ,nu imi mai trebuia nimic . Asa credeam…
Se pare ca imi trebuia … Ma simteam rau (fizic) si nu stiam de ce … nu puteam manca , inepusem sa ma simt slbita sa dorm mult …
Dupa ce reusisem sa o termin cu…fostul ma tot suna … vorbeam cu el dar nu il auzeam de cele mai multe ori , ii raspundeam doar pentru ca imi era mila de el si pentru ca ma simteam vinovata .
Mai tarziu am facut un test de sarcina sa aflu ca sunt insarcinata , nu i-am spus nimic , stateam si ma gandeam la ce mi s-a intamplat ultima oara ," Mai bine moarta decat sa mai trec odata prin asta , nu vreau sa mai omor un copil.."
El imi povestea planurile lui de viitor …cum vrea sa isi decoreze camera astfel incat sa isi poata primii cat mai bine prietenii pe la el …totul era pentru un burlac , pentru un tip care voia sa se distreze nu sa fie tatic , asa ca stiam unul care voia sa fie … si fara sa il intreb am fugit de el innapoi in Franta , unde ma stiam in siguranta pentru ca nu iubeam pe nimeni si pentru ca cel pe care nu il iubeam mi-ar fi iubit copilul , plus ca m-ar fi ajutat statul , nu ca la noi in Romania . Am facut ce am stiut mai bine am fugit . Bineinteles ca nu imi puteam lua gandul de la el asa ca il sunam , plangeam impreauna la telefon , de multe ori imi inchidea tel in nas , apoi ne-am mai calmat … dar lucrurile nu s-au intamplat cum am planuit . Intotdeauna exista un pret ce trebuie platit , si eu l-am platit , am ajuns la urgente ,intr-o zi , singura , am stat acolo singura ore intregi , mi-am plans toate lacrimile pe care le mai aveam , ma simteam ca un caine parasit , dar o meritam , imi spuneam , mi-am facut-o cu mana mea … si acum ce ?
Am ramas in continoare in Franta cu F , pentru ca nu ma simteam amenintata emotional , nu il iubeam si nici nu il voi iubi vreodata , el m-a intrebat de ce nu ma intorc , de ce mai stau acolo cu F… Nu am stiu ce sa iti raspund . Adevarul e ca nu voiam sa ma intorc in Romania , nu aveam ce face aici , si nici nu puteam sta departe de persoana pe care o iubeam atat si careia ii facusem atat de mult rau . Cum sa ma intorc la el ? Cu ce drept ?
De venit innapoi in Romania am venit , nu am avut incotro , incepea sesiunea , F avea treaba aici , prietena mea cea mai buna se casatorea , am crezut ca voi sta doar o saptamana si apoi voi fugii innapoi dar nu a fost asa am mai mult de o luna decand sunt in tara si mai am de stat . Normal ca nu am putut sa nu il caut …. Cum sa fiu aici si sa nu il caut ,sa nu il vad, sa nu i ating, sa nu il sarut …? Dar prin egoismul meu imens nu am vrut sa vad ca il ranesc cu prezenta mea , cu atingerile mele , cu sarutarile mele , cu cuvintele mele …
"-Nu mai cred nimic din ce spui ! Esti o mincinoasa ! Nu mai vreau sa mai cred nimic din partea ta ! " …Cum ai putea ? Nici eu nu stiu de ce fac ce fac de multe ori …


Aici nu se termina povestea , dar nici nu cred ca va continua .